happyBwords

 Se spune ca trebuie sa ne luam pauze de calitate ...  Eu, recunosc sincer, nu am reusit sa respect pauzele in general si cu atat mai mult sa le si recunosc pe cele de calitate.  De aceea mi-am propus sa fac un mic inventar al "pauzelor de calitate" din viata mea.  Cafeaua de dimineata (o numesc asa ...deoarece mai exista si cafeaua de ora 10 si poate una de ora 12) reprezinta una din cele mai frumoase pauze, fara sa luam in calcul faptul ca abia m-am trezit si obiectiv privind, nu as avea nevoie de o pauza, cu toate acestea, unul din motivele pentru care ma trezesc cu zambetul pe buze (chiar nu exagerez :)) este cafeaua.  Mirosul, aroma, gustul reusesc sa imi trezeasca fiecare celula a corpului la viata, sa ma pregateasca pentru o noua zi.  Un alt exemplu din viata mea si in acelasi timp o noua ocazie pentru o pauza "productiva" il reprezinta calcatul rufelor...nu trebuie sa radeti...acest moment chiar il tratez ca pe o pauza.  In timp ce masina de calcat s

  Poate dupa aceasta ''poveste'' mi se va schimba numele in Doamna Crenguta sau Ramurica, dar prefer sa imi asum acest risc si sa dau liber cuvintelor :) Astazi as vrea sa vorbesc un pic de ''problemele de zi cu zi''…asa sunt denumite de foarte multi dintre noi…desi fac parte din viata noastra ma intreb daca le recunoastem? N e confruntam cu ele sau realizam macar efectele care le au asupra noastra?  Sau doar ne trezim intr-o buna dimineata cand normalitatea spune ca dupa cele 7 ore recomadate de somn ar trebui din punct de vedere fizic si psihic sa fim recuperati si realizam ca suntem extrem de obositi, poate mai obositi decat atunci cand am mers la culcare.  Viata este intr-o continua schimbare cu bune si cu rele iar noi ar trebui sa ne revenim dintr-o ''lovitura'' ca sa fim deja ridicati atunci cand va aparea urmatoarea (repet…buna sau rea).  Vad aceste probleme peste tot in jurul meu, inclusiv la persoana mea (nu vreau sa ma

….plecand de la ideea ca doar eu am trait aceste sentimene, simt nevoia sa istorisesc experienta mea. De cate ori nu am zis ca daca as avea macar doua zile doar pentru mine, in care sa fac ce vreau, cand vreau si daca vreau, imaginea mea ar putea aparea in DEX in dreptul cuvantului relaxare…chiar la un moment dat imi faceam griji ca voi pluti de cat de usoara ma voi simti. Doar reflectand la scenariu in ansamblul lui si deja relaxarea isi facea simtita prezenta, fara treburi cotidiene, mancare de gatit ….ok hai mancare tot trebuia sa pregatesc deoarece riscam sa ma ia vantul…si nu din cauza relaxarii ci datorita subnutritiei :) Si iata ca perioada mult asteptata a aparut brusc (de fapt am programat-o de prin februarie de cand am facut biletele de avion :)) si a inceput cu o vacanta scurta alaturi de familie, dar gandurile mele incapatanate au ramas definitiv la perioada cand ma voi intoarce acasa si voi intra in cura intensiva de liniste si relaxare. De aproape o luna copii mei su

 Waw …aceasta este o tema foarte interesanta pentru mine si abia asteptam sa scriu despre acest subiect, aproape la fel de mult cu asteptam sa ma intorc “acasa”.  Anul acesta am decis impreuna cu intreaga familie sa ne petrecem o parte din vacanta de vara in Romania, tara noastra de origine.   Cand am luat aceasta decizie,am simtit o neliniste si in acelasi timp un entuziasm extraordinar, entuziasm pe care aproape nici o alta destinatie turistica nu mi l-a putut trezi pana in prezent.   Doar gandul ca ma voi intoarce sa imi revad familia, sa ma intalnesc cu prietenii cu care am petrecut mult timp din viata mea, oameni care ma cunosc de cand eram copil si pana acum la maturitate (desi eu sincer nu ma consider un om matur…imi place sa raman agatata de nebunia mea din tinerete), sa revad locuri, care nici nu mi-am dat seama cat de mult mi-au lipsit, lumea de pe strada sa vorbeasca aceaiasi limba cu mine (desi obisnuinta zilnica m-a tentat sa le raspund in limba adoptata...imi pare r

 Dupa foarte multe evenimente desfasurate pe parcursul intregii mele vieti (cine nu ma cunoaste o sa zica ca am minim vreo 60 de ani si ca am avut o camera foto minune cu care am reusit sa surprind imagini color in vremurile de demult :)), am realizat ca fiecare moment, situatie reprezinta preludiul celeilalte, ca nimic nu este intamplator.  Ca de exemplu, atunci cand mergi intr-un magazin cu scopul de a cumpara piese de mobilier pentru amenajarea unui birou si treci "intamplator" pe langa cineva, persoana ti se pare incredibil de cunoscuta, chiar simti ca exista o conexiune aproape instanta...si efectiv nu poti trece mai departe, sa cumperi mobila, de altfel adevaratul motiv pentru care te aflai acolo...si atunci, te surprinzi rostind un nume, nume pe care il mai auzisei absolut trecator si "intamplator" de cateva ori dea lungul vietii tale...  Dupa ce ai rostit numele, curiozitate si emotia preiau comanda asupra ta in asteptarea reactiei persoanei in cauza...si

 Astazi este 22 Iulie, o zi absolut normala pentru cei mai multi dintre voi.  Pentru mine si pentru tine este o zi deosebita, este ziua in care acum 17 ani in fata unei multimi (si cand spun multime…chiar a fost multime) ne-am casatorit. Eram niste copii, chiar si preotii inainte sa inceapa ceremonia ne-au intrebat daca suntem siguri ca vrem sa facem acest pas :)  „Siguranta” la varsta de 20 respectiv 22 de ani, nu reprezinta nimic…cel putin pentru noi nu reprezenta…stiam ca ne iubim si restul era poveste.  Nu iti voi face o declaratie de dragoste, iti voi spune doar simplu "multumesc".  Iti multumesc pentru ca ai aparut in viata mea la o varsta atat de frageda, ca m-ai invatat ce inseamna sa iubesti din tot sufletul si cu toata fiinta, ca mi-ai facut loc in inima ta mare si ca ai impartit cu mine temerile si bucuriile vietii.  Iti multumesc ca ai reusit de cele mai multe ori sa citesti in sufletul meu, chiar si atunci cand nici eu nu stiam ce vreau, ca m-ai iertat at

 Aceasta a fost o tema care mi-a fost sugerata de unul din colegii mei, de fapt a fost mai mult o provocare...din pacate pentru el, nu a stiut ca raspund cu mare drag...  Societatea...in zilele noastre, toata lumea vorbeste de societate, daca se intampla vreun fenomen ciudat, societatea este de vina, daca nu avem locuri de munca tot ea poarta vina...daca eu trebuie sa platesc gradinita (ceea ce chiar trebuie sa fac maine neaparat :)) este clar ca societatea si-a bagat coada. Tocmai acesta a fost motivul pentru care am vrut sa mentionez faptul ca noi toti in grupuri organizate mai mari sau mai mici luam decizii si ca de fapt noi reprezentam societatea.  Deci ar trebui sa dam vina pe noi. Dimineata ne trezim ca niste robotei bine programati si ne pregatim pentru o noua zi de "munca". Trebuie sa fim la timp la serviciu, sa lucram minim 8 ore pentru ca asa este scris in normele societatii, sa muncim eficient pentru ca s-ar putea sa fim urmariti de seful care poate are o zi pr

Nu credeam niciodata ca o sa ajung sa scriu despre acest subiect...prietenii stiu de ce...:) Tema mi-a fost sugerata de cineva foarte apropiat sufletului meu, care este o gospodina extraordinara. In acest domeniu este extrem de organizata, in altele mai are un pic de lucru (tu stii ca eu te iubesc :)) are aproape intotdeauna liste de cumparaturi si ce urmeaza sa gateasca pentru saptamana ce va urma. Produsele sunt cumparate pe categorii, respectiv carnea sa fie de la macelarie, legumele bio si tot asa...chiar este o gospodina adevarata.  Ii place sa gateasca, are inspiratie si un talent incredibil de a o savura o mancare. Pentru mine a fost tot timpul, pe acest domeniu, un exemplu. Am incercat de multe ori sa ma las influentata, sa ii urmez sfaturile, impunandu-mi  sa inchei cu dezordinea din viata mea in ceea ce priveste partea culinara si sa incep o noua viata.  Daca as numara de cate ori spun intr-o luna ca o sa incep o noua viata, nu as mai avea loc pe pagina sa mai continui s

Viata mea a fost si este una destul de activa. Prietenii imi spun ca sunt agitata... pentru mine aceasta este normalitatea ... nu va imaginati ca am participat la 5 maratoane, 3 triatlonuri  si mai merg si din cand in cand la concursul de ciclism...nu... dar cred ca mi se potriveste o viata agitata si de aceea sunt mereu in competitie cu mine. Nu caut neaparat mijloace noi de a ramane activa dar aceastea apar la tot pasul si din pacate sau din fericire sunt prea slaba pentru a le rezista. In ultima perioada, viata mea se desfasura intr-un ritm destul de "linistit", fara termene limita, fara frica ca voi intarzia undeva, fara pregatire pentru un nou examen...de aceea am decis sa mai adaug ceva pe lista mea de activitati. M-am inscris la un curs de conversatie in limba engleza. Am facut aceasta introducere din dorinta de a ajunge la subiectul despre care vreau sa vorbesc astazi...sunt un pic trisoare pentru ca despre acelasi subiect voi vorbi si la cursul de engleza, dar